Electroşocuri

Orele 19:00. Metroul nou, ultramodern, deplasându-se agale spre Victoriei. Zăpuşeală. Studentă obosită după facultatea grea stând pe scaun, încercând să-şi adune gândurile. Lângă ea: două “fete bune” de mahala. Una din ele n-a învăţat încă cum se stă pe scaun şi se lipeşte cu totul de studentă. Nivelul decibelilor din “conversaţia” celor două: mult peste limita bunului simţ. Limbajul folosit: de baltă/sub-suburbie. Câţiva metri mai încolo alţi pasageri la fel de interesanţi: adevărate animale din câmpia muncii de jos, nişte “pete de culoare” şi miros. Ei rânjesc pervers la “fetele bune” şi se bagă în seamă.

Revenim la studentă. Îşi deschide tacticos fermoarul la geantă. Scoate dinăuntru un briceag proaspăt ascuţit. Începe să taie în bucata de carne transpirată care se lipise de ea pe scaunul din stânga. Se aud ţipete. Ţipetele feminine sunt înăbuşite în scurt timp… într-o baltă de sânge. Animalele de mai departe se ridică ameninţător. Sunt “dotaţi” cu nişte cleşti de tăiat fire electrice. Tânăra sare, se prinde cu mâinile de barele de sus ale metroului şi le catapultează nişte şuturi bine ochite drept în moacele hidoase. Animale anihilate. “Fatality!” Se aud aplauze. “Metrorex Bucuresti vă urează o zi placută!”

“Urmează staţia Obor.” Studenta îşi înfige bine căştile în urechi, din care răsună Zodiac Virtues de Diablo Swing Orchestra, se ridică şi se îndreaptă spre uşă, lăsând în urmă scursurile. A fost un masacru azi, la orele 19:00 în metroul modern al Metrorex… chiar dacă numai unul imaginar.

June 27th, 2007 | Category: Dead neuron, Funny shit, Poisonous | Subscribe to comments | Leave a comment | Trackback URL